Recomandări editoriale 06.12.2022

Crima și criminalul - Număr tematic al Revistei Curierul Judiciar

Numărul tematic 6/2022 al Curierului Judiciar, coordonat de Teodor Manea, analizează pluridisciplinar fenomenul infracțional: cauzele infracțiunilor informatice și de evaziune fiscală, minorii delincvenți și situația victimelor.

Vă invităm să descoperiți articolele publicate în Curierul Judiciar nr. 6/2022 ce constituie o analiză pluridisciplinară a fenomenului infracțional, vizând atât cauzele sale – pentru o serie de infracțiuni foarte actuale precum cele informatice, de evaziune fiscală, cât și specificul anumitor categorii de delincvenți, cum ar fi minorii, dar și situația victimelor infracțiunilor.

Ce caracterizează acest număr tematic de revistă?

Coordonare profesionistă

Teodor ManeaRevista este realizată sub coordonarea dlui Teodor Manea, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie și lector universitar doctor în cadrul Facultății de Drept a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, autor sau coautor a numeroase lucrări de specialitate în domeniul dreptului penal și criminologiei.

Perspectivă criminologică

Nu întâmplător titlul ales pentru acest volum foloseşte termeni mai degrabă specifici criminologiei, decât cei tehnic corecţi din perspectivă penală – infracţiune şi infractor. Ceea ce ne propunem este să oferim cititorului o abordare care să se depărteze de la analiza strict normativ-penală cu care este obişnuit, spre dimensiunea socială şi personală a fenomenului infracţional, înspre cauzalitatea acestuia şi efectele sale. Un astfel de demers nu poate să nu vizeze şi modalitatea în care realitatea socială sau psihologică în care trăiesc cei implicaţi activ în comiterea unei infracţiuni, cu sau fără voia lor, afectează în mod direct bunul mers al procesului penal. 

Colectiv de 12 autori

Cadre didactice și deopotrivă practicieni – avocați, judecători, procurori și psihologi pun la dispoziție toată expertiza lor în domeniu și oferă o analiză pluridisciplinară a fenomenului infracțional. O astfel de viziune este imperios necesară, în special în contextul socio-economico-politic extrem de complicat pe care îl trăim.

Public țintă divers

Sperăm că lucrările din prezentul volum să reprezinte un important punct de sprijin atât pentru teoreticieni, cât şi pentru practicieni, şi, în acelaşi timp, că un astfel de demers nu va rămâne singular în literatura de specialitate naţională.

10 articole și peste 50 de întrebări

În paginile revistei puteți citi 10 studii în care autorii răspund la peste 50 de întrebări legate de criminologie, crimă și criminal.

1. Ce sunt infracțiunile internaționale și cum sunt definite acestea de doctrină?

2. Sunt studiate din punct de vedere criminologic infracțiunile internaționale stricto sensu?

3. Care sunt cele mai cunoscute teorii criminologice cu privire la infracțiunile internaționale stricto sensu?

4. Este necesară o abordare interdisciplinară a infracțiunilor internaționale?

5. Este genocidul un produs al naturii umane?

6. Ce reprezintă fenomenul de groupthink?

7. Care sunt factorii principali care generează sau favorizează evaziunea fiscală?

8. Cum poate influența politica fiscală fenomenul evaziunii fiscale?

9. Care sunt urmările fenomenului evaziunii fiscale asupra societății?

10. Ce măsuri pot fi luate pentru limitarea fenomenului evaziunii fiscale și a consecințelor acestuia?

11. Cum putem defini terorismul și asupra cui se răsfrâng actele de terorism?

12. Care este istoria uneia dintre cele mai vechi organizații teroriste din lume?

13. Ce anume determină afilierea la o grupare teroristă?

14. Ce a determinat formarea Armatei Republicane Irlandeze și acțiunile violente demarate de aceasta?

15. Cum sunt motivați să acționeze teroriștii religioși IRA?

16. Care au fost repercusiunile actelor de terorism asupra sistemului judiciar anglo-saxon?

17. Care sunt factorii care determină/favorizează comiterea de infracțiuni în spațiul cibernetic?

18. Determină progresul tehnologic evoluția modurilor de operare la comiterea de infracțiuni?

19. Va determina evoluția tehnologică dispariția infracțiunilor clasice?

20. Care este mobilul din spatele unei infracțiuni informatice?

21. Care este viziunea CEDO cu privire la accesul ilegal la un sistem informatic?

22. Există factori criminogeni specifici criminalității informatice?

23. În ce condiții poate un software să devină produs criminogen?

24. Cât de important este nivelul culturii de securitate cibernetică în rândul utilizatorilor din România și ce implicații are?

25. Cum a fost privită valoarea socială a libertății de-a lungul timpului?

26. Ce rol a avut religia în protejarea libertății?

27. Ce particularități prezintă autorii infracțiunilor contra libertății?

28. Cât de strânsă este relația dintre nevoile materiale ale oamenilor și nevoia de libertate și cum influențează asta fenomenul criminogen?

29. Au autorii faptelor infracționale liberul arbitru de a-și controla comportamentul?

30. Cum se raportează practica judiciară la criteriile generale de individualizare a pedepsei?

31. Care este raportul dintre gravitatea faptei și periculozitatea infractorului, în procesul de individualizare a pedepselor? 

32. Este posibil ca o pedeapsă greșit individualizată să nu asigure realizarea scopului pentru care este angajată răspunderea penală? 

33. Cum completează judecătorul misiunea legiuitorului pentru a adapta mijloacele de constrângere stabilite în mod generic și abstract prin norma de incriminare la situația particulară cu care este învestit?

34. Care sunt condițiile de familie care favorizează delicvența juvenilă?

35. Care sunt factorii individuali care favorizează delicvența juvenilă?

36. Care este legătura dintre tulburarea de conduită și delicvența juvenilă?

37. Ce diagnostice psihiatrice sunt asociate cu infracționalitatea la adolescenți?

38. Ce reprezintă profilul psihologic criminalistic?

39. Ce se înțelege prin dovezi comportamentale?

40. Care este rolul analizei dovezilor comportamentale în realizarea unui profil psihologic criminalistic?

41. Ce strategii de gândire trebuie să urmeze profilerii criminaliști?

42. Memoria umană este failibilă?

43. În ce măsură pot fi contaminate amintirile prin apelul la simpla sugestie, fie ea și involuntară?

44. Există o legătură între experimentarea unei emoții negative și probabilitatea ridicată de denaturare a unor amintiri?

45. Ce sunt amintirile false?

46. Ce reprezintă în context infracțional fenomenul focalizării pe armă?

47. Este cadrul legislativ existent suficient pentru a asigura o protecție reală a victimelor criminalității?

48. Cum definește Directiva 2012/29/UE victima si care este tipologia victimelor?

49. Care sunt drepturile victimelor reglementate de Directiva 2012/29/UE?

50. Este oportună înființarea unui institut cu rol de coordonare a cercetărilor științifice în victimologie în România?

 

Revista Curierul Judiciar nr. 6/2022 este disponibilă în format integral și în Biblioteca juridică online legalis.